prima-echipa-de-legenda

Prima echipa de legenda

Erau anii in care fotbalul din Banie lua o amploare nebanuita, iar echipa devenea tot mai mult un adevarat “drog” pentru suporterii din Oltenia si nu numai. Stiinta a castigat in acei 10 ani minunati un titlu si doua Cupe, primele trofee din palmaresul clubului si, poate cel mai important, iubirea neconditionata a fanilor si respectul adversarilor, dar si cel mai frumos supranume dat vreunei echipe de fotbal din Romania: “Campioana unei mari iubiri”. Anii 70 debuteaza in forta pentru Stiinta, dar mai ales pentru al ei lider, Ion Oblemenco. In sezoanele 1969-1970, 1971-1972 şi 1972-1973, “Tunarul” cucereste de inca trei ori titlul de golgheter al Romaniei, o performanta rarisima. Asta desi, in 1972, Oblemenco a fost la un pas de moarte, dupa ce a suferit doua operatii de ulcer duodenal. Sezonul 72-73, in care a marcat de 21 de ori, avea insa sa se termine in lacrimi pentru Oblemenco si pentru toata suflarea alb-albastra. Stiinta avea sa piarda titlul, la golaveraj, in fata lui Dinamo, fiind victima “manevrelor” vremii. Dar ce s-a intamplat atunci?

In plin sezon, CFR Cluj avea sa primeasca o invitatie neasteptata de la Dinamo, de a participa la un turneu in Germania, la Bochum. Cum iesirea din tara se facea extrem de rar in acea perioada, iar motivul trebuia sa fie unul extrem de serios, clujenii au acceptat fara sa clipeasca “darul” celor de la Dinamo, iar meciul dintre cele doua formatii a fost amanat. Mimand corectitudinea, mai marii vremii au decis sa amane si meciul Stiintei cu UTA, partidele fiind programate ulterior la aceeasi ora si in aceeasi zi. Numai ca, pe parcursul desfasurarii meciurilor, Dinamo a facut tot posibilul pentru a trage de timp. Startul reprizei a doua a jocului cu CFR a fost amanat cu 20 de minute, motivul fiind unul hilar: o ploaie de vara de cateva minute, cazuta in pauza. Meciul Stiintei cu UTA s-a desfasurat conform programului prestabilit, Stiinta a pierdut cu 0-1, dupa un meci in care oltenii au suspectat ca aradenii ar fi actionat la ordinele Securitatii, iar Dinamo stia in acel moment ca avea nevoie sa castige la patru goluri diferenta pentru a-si adjudeca titlul. “Coincidenta” a facut ca jocul sa se termine exact cu scorul de care avea nevoie Dinamo, 4-0, “cainii” beneficiind si de largul concurs al gazdelor, dar si al arbitrului Anderco, asa cum avea sa reiasa din cronicile vremii si din relatarile ulterioare ale celor implicati.

Manta – Badin, Sames, Deselnicu – Ivan, Strambeanu – Taralunga, Balan, Oblemenco, Nita si Marcu sunt numele campionilor morali ai acelei editii de campionat. Dar Stiinta a castigat ceva atunci, supranumele de legenda “Campioana unei mari iubiri”, oferit echipei de legendarul Adrian Paunescu. In acel sezon, Craiova obtinuse victorii incredibile la Bucuresti, 6-4 cu Rapid si 6-2 cu Steaua. “In ultima etapa ne-a invins UTA, iar Dinamo a castigat campionatul. Am pierdut titlul la un gol diferenta! Ar fi fost primul titlu din istoria Universitatii”, isi amintea Dumitru Marcu, unul dintre oamenii de baza ai Stiintei in acea vreme.

Inevitabilul s-a produs in sezonul 1973-1974. Dinamo nu a mai reusit de aceasta data sa impiedice Stiinta, desi a fost din nou aproape. Inainte de ultima etapa a sezonului, Dinamo se afla la doua puncte in spatele Stiintei si cu sapte goluri mai putin la golaveraj. Dinamo a castigat in ultima runda cu FC Arges, din nou cu scorul de care avea nevoie, 7-0!
Despre acel meci, insusi marele Dobrin a lasat sa se inteleaga ca lucrurile nu ar fi fost tocmai in regula. Numai ca, de aceasta data, Stiinta a rezistat eroic, a scos un 0-0 la Ploiesti si s-a incoronat campioana, pentru prima data in istorie. A fost cea mai mare bucurie pentru noi, suporterii Universitatii. Acel titlu a fost cel mai special, pentru ca a fost primul. Cand s-au intors de la Ploiesti, lumea s-a strans de la intrarea in oraa sa ii întampine. Erau atat de multi, ca autocarul echipei a facut cinci ore de la intrarea in oras pana in centru, la hotelul Jiul.

Universitatea a devenit atunci prima echipa studenteasca din tara si din Europa ajunsa campioana. Oprea, Manta, Niculescu, Badin, Deselnicu, Velea, Strambeanu, Ivan, Nita, Balaci, Berneanu, Taralunga, Oblemenco, Balan, Pana, Boc, Stefanescu, Marcu, Stancescu, Kiss, Chivu, Negrila, Constantinescu si antrenorii Constantin Cernaianu si Constantin Otet sunt cei care au reusit marea performanta.

Autor: Iosub Adrian