adio-capitane-nu-te-vom-uita-niciodata

Nimeni nu va mai fi niciodata ca el!

Costica Stefanescu, a fost si va ramane cel mai respectat capitan din istoria Universitatii Craiova! Considerat „Ministrul Apararii” de cronicarii vremii, Costica Stefanescu a adus bucurie nemarginita in sufletele celor mai fanatici suporteri din Romania, dar in acelasi timp a reprezentat cu mandrie si tricolorul.

Noi cei din Fan Club Blue Lions, am avut privilegiul dureros si trist, de-al vizita de cateva ori la spital, pentru ca nu a dorit sa-i vada toata lumea starea lui de sanatate macinata de o boala cumplita.

Ne-a scris drept amintire pe o esarfa (rugaminte si avertisment): SA NU LASATI CRAIOVA SA MOARA!

Costica Stefanescu este nemuritor! De undeva de sus ne vegheaza pe toti, aviz amatorilor!

Costica Stefanescu s-a nascut la 26 martie 1951, la Bucuresti. A debutat in prima divizie la Steaua, in 1969, pentru care a evoluat pana in 1973, apoi s-a transferat la Universitatea Craiova, unde a cunoscut cele mai mari performante, ca fundas central si libero. Pentru Stiinta, Stefanescu a evoluat timp de 13 sezoane si a ajuns pana in semifinalele Cupei UEFA in 1983, fiind capitanul „alb-albastrilor”, dar si in sferturile Cupei Campionilor Europeni, in 1982. Cu Universitatea, Costica Stefanescu a cucerit trei titluri de campion al Romaniei (1974, 1980 si 1981) si patru Cupe ale Romaniei (1977, 1978, 1981 si 1983). Pentru echipa nationala, Costica Stefanescu a evoluat de 66 de ori in perioada 1977-1985, fiind capitanul echipei la turneul final al Campionatului European din 1984, unde a fost declarat cel mai bun jucator roman.

Despre Costica Stefanescu, marele Ioan Chirila scria: “Ai mereu impresia ca si-a uitat valiza-diplomat pe o masa de conferinta, la Geneva sau Stockholm. Vorbeste putin si asta indeosebi in anii de cand e capitan la Craiova si la echipa nationala. Isi cantareste greu cuvintele. In fata lui, glumele devin intotdeauna mai pudice. Pana si Cartu se supune acestei reguli. Deseori, lasa impresia ca este seful unei brigazi de soc, care se bate pentru a asigura rezistenta digului in timpul unor inundatii. Eleganta, simtul de anticipatie, tehnica si stiinta pasei lungi, toate laolata s-au adunat in jocul sau. In dictionarele fotbalistice, la cuvantul libero, ar trebui sa figureze explicatia Costica Stefanescu”.

De undeva de departe, dar cu sufletul aproape de Craiova, Costica Stefanescu a lasat lacrimile sa curga in dupa-amiaza zilei de 20 august 2013. Fostul capitan al “Craiovei Maxima” ne priveste acuma de undeva de sus si poate ca a exersat, deja, cateva pase, cu Ion Oblemenco, un alt capitan, care ne-a parasit prematur. Dumnezeu sa te odihneasca in pace, Costica Stefanescu!

Nu te vom uita niciodata!